duminică, 2 septembrie 2007

obsesii si complexe


Romanii sunt naspa ca nu muncesc, sunt lenesi, sunt pusi pe furat, pe primit bani pe munca putina. De-aia de vreo opt ani tot invat pe la scoala, asociatii de voluntariat, conferinte, adunari, firme si asa mai departe ca trebuie sa imi fie rusine pentru fiecare minut pe care nu il muncesc in folosul statului, societatii si tarii mama care m-a crescut ca pe bebelusu ei. Si mai ales ca trebe sa imi dau si viata la nevoie pentru firma care "m-a cules de pe drumuri si ma hraneste, ma adaposteste si ma imbraca".
Ei si eu cred ca s-a format un fel de complex sa nu ne facem cumva de ras la angajatoru care ne-a luat de mila si de inima mare si buna ce e el.
La un moment dat, organizatia in care eram voluntar a primit o propunere de colaborare cu niste nemti care ziceau ca vor sa faca un portal turistic despre Romania. Ne-au prezentat proiectul, ne-au dat temele, termenele limita si termenele la care urma sa ne plateasca. Dupa ce au plecat nemtii, profesorul care ne coordona ne-a zis cu lacrimi in ochi ca avem in sfarsit ocazia sa aratam ca si romanii pot sa faca treaba buna, ca suntem o generatie noua, de oameni muncitori si seriosi. Nu cred ca am avut vreodata entuziasm mai mare pentru vreun job, mai ales ca era vorba de promovarea turistica a unei zone la care tin in mod special. Pur si simplu abia asteptam sa vad portalul facut si valuri de turisti venind in Romania.
In mare, trebuia sa caut niste informatii turistice si sa le analizez si sa le dau o forma. La partea de cautare aveam nevoie de acces la internet, pe care fiecare voluntar trebuia sa si-l asigure singur. Nu aveam net la mine in camera. In total, ca sa respect termenul limita si sa nu ma fac de ras pe mine, echipa, universitatea si tot neamu nostru de daci si de romani, am:
- stat o noapte intr-o sala de net cu un geam spart dupa care am facut cea mai afurisita febra din viata mea, de mi se umflase capu si nu m-am sculat din pat vreo 5 zile
- am dormit 3 ore dintr-o noapte pe holul unui camin unde am scris si cateva teme pe pervazul unui geam
- am platit mai multe ore la o sala de internet
- am renuntat sa ma duc sa o vad pe bunica-mea pe care nu o vazusem de un an si ceva.

Nemtii au venit la vreo doua luni dupa ce expirase primul termen. Ne-au zis ca au fost probleme cu banca, dar in curand o sa ne primim banii. Ne-au mai dat ceva de lucru. L-am facut si pe-ala, tot cu entuziasm bineinteles, ca doar noi eram panaramele care aveau de sters un trecut rusinos si naclait de lene. Dupa alte doua luni am primit cam 10% din banii pe care trebuia sa ni-i dea. Dupa ce ne-au tinut 6 ore sa asteptam pe hol la Facultatea de Litere.

Proiectul a murit, incet si sigur, pentru ca la ultimele teme trimise nu am mai primit nici un raspuns. Si nemtii aia inca ne mai datoreaza, la vreo 28 de oameni, cam cate 800 de euro de caciula.

De atunci am scapat de complexul ca strainii sunt mai buni ca noi. Si de atunci cred ca e normal sa ceri sa fii platit pentru orice efort faci. Nu-i rau sa mai faci si cate o chestie moca, dar nu de rusine si numai daca asa vrei tu.


poza am furat-o de pe un blog.

Niciun comentariu: