vineri, 19 septembrie 2008

Trop-trop-trop-poc




io acu nu stiu ce sa fac. am gasit aceasta superba potcoava din portretele alaturate. cum am gasit-o, asa am pastrat-o. cu microbi si pamant pe ea. chestia e ca daca o spal, o sa si piarda din farmec si autenticitate. daca o las asa... ce sa zic... nu pot sa ma joc cu ea decat prin punga, ceea ce e incomod. plus tin o sursa ingrozitoare de infectie in casa. e clar, imi trebe un atelier de lucru. si o salopeta. si o masca din aia de sudor.

mi-ar fi placut sa vad reactia muncitorilor cand au gasit potcoava in sant. si reactia stapanului calului cand a vazut acasa ca a pierdut o potcoava. si reactia calului cand a gandit "hmm... ce-as mai umbla descult prin iarba asta..." si a venit un spiridus de la doamne-doamne, i-a facut cu ochiu si l-a descaltat la un picior. sigur era iarba pe-acolo cand a trecut calu, ca potcoava pare foarte veche. si cum n-or fi luat oamenii potcoava care statea acolo de atatia ani de a acoperit-o pamantul si au tras si un strat de beton peste ea.

si mai vreau sa stiu daca atunci cand calul merge tropa tropa tropa tropa face cate un tropa pentru fiecare picior, sau e doar efectul sonor general.

si ce chestie, ca in ultima vreme am tot auzit/citit povesti cu cai si uite ca primu lucru care mi-a iesit in cale a fost o potcoava!

Un comentariu:

Evian spunea...

te-am gasit, te-am adaugat, te pup.