duminică, 30 noiembrie 2008

Propun instituirea expresiei "a plouat ca la metallica"

ce-am constatat eu ieri este ca nu primaria e de vina ca, de cate ori ploua, ajung acasa fleasca la picioare. nu e din cauza baltoacelor. am fost atenta si nu m-am bagat in nici una. nu conteaza prea tare nici in ce sunt incaltata, ca apa nu intra prin talpi si nici macar pe la cusaturi. am descoperit ca am un sistem special. e asa: eu merg, merg, merg si adun cu marginile pantalonilor toata apa de pe trotuare. chiar pe toata. nu m-am uitat inca, dar cantitatea de apa din pantofi ma face sa afirm cu certitudine ca in urma mea asfaltul ramane uscat. sunt mai eficienta ca o laveta. ei bine. dupa ce adun eu asa frumos fiecare strop de ploaie, fac CUMVA si scurg incarcatura grijuliu (aici trebuie maaare atentie. daca nu te pricepi, nu te baga ca strici tot) in pantofi/ cizme/ bocanci dinspre genunchi spre talpi. uite-asa. fara balti, baltoace, canale infundate, tevi explodate. pur si simplu prin forte proprii.

La metallica ma miram ca ploua, in iulie, ca si cum ar fi fost noiembrie. si uite ca acum am avut ocazia sa revad cum ploua in noiembrie. nu stiu de ce, da parca n-am mai vazut de mult ploaie de toamna normala. sau am uitat de la un an la altul, posibil.

ploile de vara sunt pentru... telenovele. na! si daca umbli creanga pe campii te mai si trazneste.

ieri a fost misto ca am dat de o piata ca o insula. culmea, nimeni nu vindea altceva decat legume si fructe bastinase, nimic extraterestru. Erau cateva tarabe cu lazi de mere, de 5000 de milioane de culori, lucioase de apa, niste smocuri mustacioase de telina, busuioc si cimbru uscat (?!), pere, struguri, fasole boabe, dovleci de tot felul de forme. Pot sa spun sigur ca luminau de la apa de pe ele. Deasupra de toate astea, stateau aplecati sau sprjiniti vreo trei oameni. aparati mai mult sau mai putin de niste umbrele de plaja colorate, ude fleasca si ele. Se zgribuleau in hainele desperecheate si din cand in cand aprindeau cate o tigara sa faca putin fum. Aveau, ca si merele, fetele curate si apoase, cu cate doi ochi deschisi pe ele. in jurul lor erau niste strazi largi, gri sanatos, care se tot intersectau. zum-zum de masini si asfalt jur-imprejur.

si-or mai fi si azi, daca nu s-or fi scufundat.

Niciun comentariu: