miercuri, 25 februarie 2009

za megic iz bec :)

ieri la moghioros, langa mandra linia de tramvai 41 (scuzati, "metrou usor") o doamna a incununat lista de chestii pe care le poti vinde pe strada. L-a depasit lejer pe nenea care vindea salam si pateu pe o cutie de carton, chiar pe peronul statiei. I-a depasit si pe aia care vindeau masini de facut baloane (erau ceva superb, pe bune, se umpluse intersectia de clabuci).

Doamna avea, la radacina unuia dintre semafoarele vesnic defecte, o sacosa de rafie cu trei termosuri. Jos, pe ciment, stateau doua cutii de ness Amigo. :) da ma, din alea de tinea tata prenadezul si cuiele in ele cand eram mici. Intr-o cutie era ness, in cealalta zahar. Oamenii plecau fericiti de la ea, cu paharutele fierbinti in mana. Mult mai bine decat la un tonomat. Nessul era frecat sarguincios, ca sa faca spuma, chiar in fata clientului. O statie mai jos, un aurolac de varsta mea vorbea fericit cu vreo patru caini care-l ascultau seriosi. Aurolacul avea si el un pahar alb, fierbinte, in mana. Vine, vine priiiiimaaaavaaaaraaaaaaaaaa.

4 comentarii:

urbanranger spunea...

Genial!

Also, ca sa sustin ideea de primavara si de viata care isi reintra in drepturi :

la 30 de km de bucuresti, intr-un sat obosit, am vazut astazi cea mai mare cireada de caini ever.

cam 30-50 de capete, de toate marimile si formele, migrau fericiti peste un mare camp, ca bizonii asa - un rau de spinari.

foarte creepy, dar ce nu e ...

Livia Gyongyosi spunea...

:))
+ imi doresc sa vad macar o data o turma de pisici marsaluind asa ca agentii secreti. spre apus.

urbanranger spunea...

wish granted!

http://www.youtube.com/watch?v=Pk7yqlTMvp8&feature=related

Livia Gyongyosi spunea...

ha ha haaaaaaa!!!! superb. mersi.