joi, 29 octombrie 2009

pisica

ha ha. ha ha ha. imi sare in spate, ca de obicei, dar acum aluneca, pentru ca i-am taiat ghearele. aluneca pufos si se face pamatuf pe parchet. ha ha. ha ha ha ha.

vineri, 23 octombrie 2009

Classy

Unu avea mutra de Zorba, o haina maro, ca a lui Andy Garcia in Modigliani, cam mare la umeri, pantaloni bej si fes bej. Chiar fes, nu caciula sau altceva. Pe pantaloni avea var si vopsea.

Celalalt avea un fel de pantaloni de stofa, care de fapt cred ca erau de uniforma. bleumarin. Si bluza de trening lucioasa. Tot bleumarin, cu maneci albe iesind de sub mansete. Asta era nepieptanat si netuns si negricios. Probabil ii statea bine cu alb. Culori deschise.

Erau foarte sensibili la culori, in orice caz, primul cu nuantele lui de bej si maro, al doilea cu bleumarinul. Un fel de eleganta la hainele de scandal.

Vorbeau tare, fara nici o intentie de a iesi in evidenta. Pur si simplu conversau. Fara injuraturi, fara sa se lege de gagici. Erau in treaba lor, doar ca vorbeau tare. foarte tare. Si ziceau asa:

- Si-acolo la Meriot la cine-am fost?
- La Meerioot?!
- La Meriot ma, unde am luat salam. Ne-am luat salam cu paine si-am mancat pe scara.

joi, 22 octombrie 2009

miercuri, 21 octombrie 2009

Tantari: executarea!



ii vad in roiuri. multi oameni, in costume alb-sidefii, mulate. se misca sincron. bratele si picioarele lor taie cu precizie aerul intunecat al noptii. miscarile sunt ample si silentioase. s-au adunat la chemarea discreta, conspirativa, a catorva afise capsate din loc in loc, pe cate un copac in parc. nestiuti de nimeni, capsatorii cu degete fine au actionat pac-pac-pac si iute s-au pierdut in hatisuri (vorba vine, treaba se petrece-n cismigiu, sa zicem, deci, intr-un tufis mai dezvoltat). mirosind a camfor, cu masti de castraveti si smantana pe fetze, rabdatori pana la epuizare, au executat Tratamentul. In urma lor, potecile au ramas presarate cu carcasele seci ale tantarilor anihilati. Vantul le-a imprastiat insa curand in cele patru zari.

Si uite ca-ntr-o zi cu lumina ciudata, umbland prin Cismigiu, cu chef de rautati, am incremenit zarind aceasta relicva - semn ca faptele s-au intamplat intr-adevar. Am scos o mana in ploaia vrajita care ne-mbratisase si am cules afisul murat de pe un frasin stingher. M-am furisat spre casa, cu afisul ud in mana, atarnand ca o clatita. Am de gand sa-l pastrez. Poate candva vor reveni, si-atunci vreau sa fiu gata.

luni, 19 octombrie 2009

modelaj in pisica









sigur ca se poate si mai bine, dar restul e pornografie.

miercuri, 14 octombrie 2009

strutzo-camila

ma trezesc catranita, matur, cu un gest brutal, pisica de pe fatza, bag piciorul in cana cu apa de langa pat, vars cana, mama ei de treaba, de ce eu? si, din una-n alta, pana sa apuc sa ma spal pe dinti si sa ma trezesc ca lumea, ma zgaiesc pe un site unde nu-mi da pace o cutie. o cutie, desenata, logic, care se plimba de colo colo in partea de sus a ecranului. ping-pong, ping-pong. capacul ii tot tresalta. eeeeeee?!?!?! ce sa fie oare in cutie?! (ha, ha, s-a-mpiedicat pisica de mana mea si-a cazut in bot! a ha ha ha!)

asa, deci eram in suspans: sa deschid cutia! CLLLLICK! si din cutia de pizza apare o masina gri. pe care scrie un fiat pizza de la doctor oetker. ba nu! zicea "Un Fiat 500 livrat de pizza de la Doctor Oetker". Adica, poate nu m-am trezit io. Da Fiat e o masina? Pe care o Pizza o baga in cutie si o aduce la mine? Si pe Pizza a facut-o si a invatat-o sa faca asa unu, Doctor Oetker, care de fapt nici nu e doctor, ci facator de budinci? Si-atunci eu ce naiba mai mananc??!?!?!?!

luni, 12 octombrie 2009

Furtul povestii

e atat, dar atat de misto cand incep discutii despre perioada comunista cu oameni (candva erau pusti. acum... am mai imbatranit si eu...) care in 89 aveau 6 luni, un an, doi ani! Vorba lu Vio, ma cracanez de ras cand ii aud vorbind atotstiutori despre "baietii cu ochii-albastri", "blocurile erau construite ca sa se auda dintr-un apartament intr-altul, ca sa asculte Securitatea", "hi hi hi, da, da, bibeloul si mileul pe televizor. pffff..... hi hi hiiiiii, ce tarani" "a, pai era greu, stateai la coada o gramada" etc, etc.

nu ma intereseaza o dezbatere despre cum era sau nu era, cati din 10 oameni erau turnatori, au construit blocurile asa cum le-au construit intentionat, din neglijenta, nepasare, prostie, zgarciorobenie? e inutil, bine c-a trecut, ne vedem de treaba ca avem ce face.

mi se pare insa misto cum vorbesc oamenii astia despre o chestie pe care o stiu din povesti, ca si cum ar fi trait-o pe pielea lor. ca niste batrani ai satului, atotstiutori. "baaaa.... pai eu ii stiu bei pe toti care-au fost turnatori". "aaaa, da si eu, pai eu eram deja embrion cand trageau aia la municipal, daaaa... a fost nasol". cum isi insusesc ei cuvintele si exclamatiile altora si vorbesc asa, relaxat. nu "mi-a povestit mama/tata/bunu/buna ca". neeee, direct, cu nesimtire!

si pornind de la asta acuza, isi bat joc, se dau democrati, capitalisti, liberali, naiba mai stie ce, ca-i tot o varza. se simt cocosi, caractere puternice, minti luminate ca pot sa rada si sa arate cu degetu "ba ce prosti astia!" cand nu, nu, nu, n-au trait asta si ce stiu nici macar de la parinti nu stiu, ci de la televizor, pentru ca au aceleasi fraze, glume si locuri comune si e ciudat cand descopera ca au toti aceeasi revelatie personala, unica si nemaipomenita.

sa fie clar, nu discut despre politica. discut despre o atitudine. probabil despre superficialitate, tentativa de furt de identitate si pustanism la varste inaintate.

eu nu intru in categoria asta, pentru ca la revolutie aveam aproape 6 ani, am stat la cozi, am mers cu mama la alimentara, m-am indragostit de petre roman cand a fost cazu, am mancat cip si am dat cadou creioane si caiete dictando la zile de nastere si am baut compot din cana de tabla. deci, m-am scos! eu am voie sa vorbesc, ca sunt popa romanesc! sic!

sâmbătă, 10 octombrie 2009

E de ras, sau cum? cum fac? :)

- sa vedeti ce musama buna am. calitate. iee, aaaa, ieeeeee... (se uita pe o eticheta) Zdsgkhsur-A! nu mai gasiti asa ceva! uite, calitate! nu ca alea, v-am vazut ca mai intai v-ati oprit peste drum. va spun eu, alea nu e bune, se striiicaaaa, pai daaaa... Eu am adus prima, si dup'aia asta, proasta (gest acuzator cu degetul), m-a copiat! A adus si ea. da a ei e calitate proasta, nu ca a mea. Aia e si tiganca! V-a ajutat Dumnezeu de-ati venit la mine.
- Eeee, pai am vrut un model mai simplu, stiti...
- Daaa, lasati, sa va rugati la Dumnezeu, ca numai Dumnezeu si Maica Sfanta v-a ajutat si v-a dat minte sa nu cumparati de la aia. Ati avut noroc. Va zic. Musama ca asta nu mai gasiti aici. Decat la mine. Eu am adus prima! V-a ferit Dumnezeu, doaaaamne-ajuta-ne, si-a facut mila, draguta de tine. hai. ia la mama. restul. doamne'ajuta mama, sanatate. o zi buna va doresc!

luni, 5 octombrie 2009

parerea mea e ca "ba nu!"

"pentru fiecare autobuz plin ochi in care te urci meriti sa ti se faca statuie". - JOE, indrazneste si tu!

n-am nici un pic de simpatie pentru oamenii care insista sa urce in autobuz in ciuda faptului ca-ti strivesc cutia toracica.

altfel, misto campania, desi cam putin ca sa ma entuziasmez. caldut.