luni, 22 noiembrie 2010

Obiect neidentificat, tip motocel

La noi in casa a aparut azi noapte, la ora 02:34 fix, un obiect strain. Care n-are de unde sa fi venit/cazut, sunt absolut sigura. Desi a negat la inceput orice legatura, cred ca Zmotocescu nu e strain de aceasta ciudata aparitie. Am purtat o discutie serioasa cu el. Nu puteam scapa de impresia ca ascunde ceva. Nu mi-a fost usor. M-a tarat prin toate etapele:

Negarea si incercarea de a ascunde totul

revendicarea pe furis

recunoasterea legaturii

momentul de afectiune maxima

saturarea

faza fireasca de abandon

iar acum, desigur, mi l-a lasat mie pe cap. astept lamuriri. cristinico! dumitru masina. ce parere ai?

marți, 16 noiembrie 2010

Omleta cu slana de broasca testoasa

In camera am un dulap. Pe dulap, e un cufar vechi si imens. Pe cufar, am aruncat, cu fata in jos si in echilibru precar, un tablou hidos (ma tem ca e pictat pe rafie, daca e posibil asa ceva). pe tablou, ei bine, doarme in prezent Pisica. Daca face o miscare brusca, risca sa cada-n cap cu tablou cu tot. Daca ne sincronizam si face asta cand scot haine din dulap, capul in care risca sa cada risca sa fie al meu.

La aceste lucruri cuget acum, din varful patului, cu o superba farfurie cu omleta in brate. Ce contine omleta? Omleta contine Slanina. Slanina e de la o doamna anonima, dintr-o piata a orasului Resita. Ea este afumata, sarata si prezinta straturi de carne printre straturile de slanina. Ea este, deci, prin toate acestea, dementiala. Omleta mai contine ceapa, cimbru si ardei iute, rosu, uscat si pisat manual. Nu ma pot opri sa-mi imaginez ce-ar fi fost daca ar fi continut si masline. Nu. ar fi fost prea bine si as fi explodat. Aia e. Trebuie sa stii unde sa te opresti.

duminică, 14 noiembrie 2010

daca ai avea un cal, unde te-ai duce?


cum ai incepe calatoria? inainte de rasaritul soarelui, dupa masa de dimineata, pe la pranz, putin inainte de ora 5, ca sa nu prinzi aglomerat, noaptea, ca sa calatoresti in somn?

ce-ai face daca ti-ai da seama ca nu te asculta calul? ca in loc sa te duca la budapesta, in chile, pe plaja, la festivalul de film de la cannes, te duce unde stie el, undeva afara din lumea asta. undeva intr-un loc care, pentru lumea noastra, nu exista si pe care nu ti-l poti imagina.

ce-ai face daca ai gasi acolo dimineata de dupa Anul Nou, cu soare, paiete, sclipici de globuri sparte si ace de brad, mirosul de ploaie, asfalt si cozi de cirese din ultima saptamana de scoala inaintea vacantei mari, seara sticloasa de iarna care te-a prins facand salturi si castele in zapada din spatele blocului, momentul gol cand desfaceai frunze si betisoare de pe crengutele gardului viu fara sa te gandesti la nimic, constient ca nu te gandesti la nimic? ai ramane sa plutesti si tu cu toate lucrurile astea, la invalmaseala?